numaiscriudespremine

Nu știu să scriu. Nu știu să sper. Și la urma urmei nici să trăiesc. Fiindcă există reguli pentru toate. Eu nu mă mențin pe linia de plutire. Cad des. Alunecatul e ocazional. Dar de la atâtea căzături mi s-a luat de linia aia nenorocită trasată atât de puternic. De când am demisionat din mine, numai și numai la asta mă gândesc. E ca-n relațiile care nu merg. Faci ceva să meargă. O luați pe alte căi, separat. Dar de mine nu pot scăpa așa ușor. Mă bântui în ultimul hal. Există și un penultim dar nu atragem atenția asupra lui. Mă închid în cutie. Tot în mine, adică. E urât când nu poți scăpa de un ceva lipit scai de tine. Nu-i poți face nimic. Că de modelat l-ai modelat atâția ani în funcție de necesitățile tale. Îmi vine să urlu. Și din cauza regulilor amintite mai sus, urlu în mine. Abținerea asta împuțită nu face bine sistemului nervos, clar. Iar încep cu vreau. Mai bine-mi fac un ceai și iau o carte în brațe. Azi fiind și ultima zi de răsfățat. Se duce naibii timpul liber. Timp care era dus demult. N-o să mai stau de vorbă cu nimeni despre mine, e clar. Celuilalt eu al meu nu-i place să asculte. Aș repeta faza cu trei săptămâni fără telefon. Din ce în ce mai multe contacte ocupă agenda. De la 7 am ajuns la 11. Tot gălăgioase. A, mai am și două numere care nu știu ale cui sunt. Nu-i problemă că nu răspund. Jobul mult visat se pare că și-a luat tălpășița și-mi cere ce n-am (niște cursuri în plus/ de care m-aș apuca dacă aș știi unde/ cum/ ce). Dar trebuie să-l strâng în dinți și să nu-i dau drumul. Văd eu cum fac. Imposibilitate anul ăsta? Nu, zău? Deja m-a provocat.

 

O altă recomandare: magazin noriel alba iulia. Poate te interesează şi bluze copii.

Advertisements

4 thoughts on “numaiscriudespremine

  1. pot sa spun si eu, din nou, ca parca ai fi scris despre mine?
    e un vers dintr-o piesa care imi vine in minte de cate ori trec prin faze de acest gen: “I would shout but there’s always a song and I need to be stronger” ( http://www.youtube.com/watch?v=_IrP1wHvDg0 ).
    Iar partea cu nu stiu sa scriu, nu mai scriu despre mine ma bantuie mai ceva decat o fac eu. si eu ma bantui fff des.
    dar, azi e calda, maine-i rece, ca sa ne dam seama cand e bine, cred. pt ca uneori nici nu mai stiu ce sa cred dar nu ne lasam noi asa usor. nu e in firea noastra. stii tu: “Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, de-aceea nu te cred,/oricât mi-ai spune, timpul nu-şi ascute gheara/deşi arcaşii ceţii spre mine îşi reped/săgeţile vestirii, sunt tânăr. Bună seara!”

      1. Cand am sa vin in Bucuresti, pt ca trebuie sa se intample si asta cat de curand, dau un semn. Nu de alta, dar sa ma duci intr-un loc in care se bea un ceai bun 8->

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s