întunericîntunericbrrr.

Pe la unu și ceva s-a dus de tot curentul și toate creaturile și-au luat rolul în serios care să mă sperie mai tare. Mi-e frică de întuneric. Am zis-o, mă repet. Veioza ni s-a spart. Șerpii veninoși au fost făcuți franjuri și acum ne-am pus perdele imaginare de toată frumusețea. După ora doișpe ies fiarele din noi. Poate că la urma urmei nu ne e frică de întuneric cât de ce am putea face noi în bezna aia nenorocită, pe furiș. Când se ia curentul ascultă povești și nu vorbi despre porno. În plus să nu privești în ochii altora după ora doișpe/ cine știe cum se transformă…

Dimineața mea a început mai bine, asta după ce am strâns cioburile (nu ale universului meu spart de alții). Astăzi o să tot recit „sunt cea mai frumoasă femeie pentru că plouă”. Încă n-am început. Cu primul strop pe șa!

Până atunci rămân: lecturarea, cafeaua și smart fmul. Asta fiindcă mi-am găsit postul preferat.

În jurul meu ploaia se izbește veselă. Dar în jurul tău? Sigur că urmează s-o las pe Ana Blandiana pe pagina asta:

Poate să vi se pară ciudat, puteţi să nu mă credeţi, dar atunci când vreau să cunosc cu adevărat un om, îl privesc ca atenţie şi încerc să-mi imaginez felul cum plouă în jurul lui. Există o intuiţie care nu mă înşeală niciodată şi care îmi sugerează mai exact decât cele mai exacte probe ceea ce vreau să ştiu. Sunt oameni în jurul cărora ploaia cade copilăroasă, cu clăbuci şi zarvă nestăpânită, făcând să crească ciupercile şi să scoată coarne boureşti melcii; sunt alţii în jurul cărora ploaia se desenează discret ca o fină haşură, ca un voal subţire care foşneşte mătăsos şi face streşinile să cânte abia auzit; pe unii îi învăluie ca o reţea invulnera-bilă, ca nişte implacabile riduri ale văzduhului, fără zgomot şi fără sfârşit; pe alţii îi împodobeşte cu serpentinele ei colorate, încurcându-i în liniile lungi, pline de haz; unora le atinge obrazul şi li-l face mai frumos, li se agaţă de gene şi străluceşte în picuri instabili; altora li se scurge prin păr şi pe gât murdărindu-i, făcându-i să tremure şi să-şi strângă în jurul gâtului bietul fular, înjosindu-i, urâţindu-i.
N-aş putea să explic de ce, poate că totul se datoreşte marii sensibilităţi a ploii, capacităţii ei de a se adapta şi de a reacţiona prompt, dar nimic nu caracterizează mai bine un om decât felul în care ştie să facă ploaia să plouă, în câte nesfârşite game se mişcă sunetele ei, ce culori diferite şi neaşteptate poate să schimbe, în câte forme se lasă mo-delată şi ce sentimente contrare poate să oglindească aceeaşi picătură de ploaie! Câmp de studiu, fantastic instrument de cunoaştere, joc pasionant, călăuză, cheie a tainelor, părul de apă al cerului se împleteşte pentru mine mereu altfel, lăsându-mă să ghicesc în el – aşa cum anticii ghiceau în măruntaiele păsărilor. (Ana Blandiana, Felul cum plouă)


O altă recomandare: magazin noriel alba iulia. Poate te interesează şi bluze copii.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s