joidimineața

diminețile mă prind pe margine de pat

(pat din ăla plin de arcuri ieșite care termină spatele)

alarma s-a învățat minte

(știind că oricum azvârl cu telefonul meu foarte la modă nici nu se obosește să mai sune)

de trei nopți în vise-mi apar cadavre prietenoase

(care fac oricui pielea de găină)

ochii mi-s scurși pe ciment

( un ciment bocnă – pe care ocazional se mai plimbă gândacii, și atunci arăt că plămânii nu-mi stau chiar în pioneze- ca de bloc vopsit numai pe afară, iar interiorul camerei de un roz cojit și depresiv)

mâinile tremură din toate încheieturile

iar piciorul drept e scrântit … iar și iar

„nu se poate fără nas”

ba se poate! mai bine să nu curgă sau îmi iau elanul și prind în mâini cuțitul de bucătărie

prostituția la mama ei acasă

organismul meu independent de mine s-a defectat

 

Astăzi vin cu o recomandare: masinute radiocomandate . Şi cred că vrei să vezi şi trenutele electrice

Advertisements

3 thoughts on “joidimineața

  1. Pingback: o să-mi fie dor de ultima sâmbătă din decembrie. « Bianca Dobrescu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s