fără titlu

Nu mai pot sta în preajma oamenilor care-şi plâng de milă. Nu mai pot sta pe lângă oamenii care se vaită de fel şi fel de boli unele inventate altele încă ne. Serios. Mi se face pielea de găină şi brusc toate problemele omenirii devin problemele mele. Aşa o stare de agitaţie mă cuprinde şi-mi vine să fug de acolo. Oamenii ăştia, care se vaită de regulă, au un farmec aparte, dacă te-au prins nu le mai scapi. Te ţin la taclale ore-n tregi şi tu încerci să scapi şi să scapi recomandând un ceai, două, trei cât să nu le facă rău şi apoi îţi aminteşti că n-ai treabă cu medicina că… locul tău e în casa ta departe de negativismele astea. 

 

Advertisements

5 thoughts on “fără titlu

  1. Pingback: Despre nume, într-o zi onomastică. | Gară pentru doi

  2. Psihologic vorbind, oamenii ăștia sunt îndrăgostiți de văicărelile lor, de statutul de victimă. Dacă le-ai lua acest drept, s-ar simți cei mai singuri din lume…
    Până și motivarea omului, în general, se face spunându-i mai degrabă ce are de pierdut dacă nu face ceva, decât să-i zici ce poate câștiga făcând același lucru. 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s