exercițiu*ție*ți*

Te vedeam frumos, liber. Și ești frumos, dar nu liber. N-aveam stare. Te-aș fi luat de mână, ți-aș fi surâs și-aș fi așteptat să-mi surâzi la loc. Să ne pierdem într-un surâs. Să ne recităm unul pe altul în parte, în același timp sau pe rând. Nu te-am văzut niciodată. N-ai venit. Nu te-am așteptat. Mi-ai cântat de câteva ori. Cântecul tău nu era cântec. Vocea ta era ștearsă, aveam o țigară aprinsă-n ureche și te-auzeam în ceață. Sau te auzeam vag și te vedeam în ceață. Nu pricepeam ce ți se întâmplă ori mi. Mi-au spus că ai trecut de câteva ori. Stăteai în fața ferestrei și priveai. Golită de orice emoție așteptam să ningă. În aprilie nu ninge. Niciodată n-a nins peste mine cu flori de cireș. Niciodată nu am nins flori de cireș. N-am fost cireș. N-am fost nici măcar zarzăr. Nici pâlnie. Deși mi-aș fi dorit de câteva ori. A doua beție, primul banchet, balul de absolvire. Să le uit, să te uit. Nici tu nu ai nins, deși iarna mă căutai să mă învelești cu tine.  Mă căutai bănuind că sunt nuc, stejar. Iarna mă prefăceam vultur. Un vultur sub acoperire-n trup de femeie care n-o să (mai) fie a ta.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s