gând, așa ca de doișpe noaptea, de ziua muierii.

Uneori îți vine să-ți dai câteva palme, să faci un duș rece, că îți menține tensiunea, și să nu știu, dai cu ceva-n toate piesele siropoase, care cumva te spală pe creier și așa mai departe.

Ulciorul nu merge de multe ori la apă. E una din replicile care ar trebui reținute de cât mai mulți.

Uneori o dai în bară față de tine. Și atunci e dureros. Niciodată, dar niciodată să nu îți neglijezi propriile plăceri, propriile dorințe, propriile țeluri. Ale tale sunt cele mai importante. Lasă-le pe ale altora. Uită-le. Fă-te că nu le-ai auzit. Să nu-ți pese. Tututututututu. Tu ești pe primul loc. Ca să poți ajuta, înainte de toate să te ajuți pe tine.

Zilelea asta cumva simt că-mi ies din mințile mele prăfuite. Și dacă-mi ies mie din minți habar n-am unde ajung. Treaba stă altfel, m-am izbit cumva de realitate și m-am trezit cu întreg universul ciobit. Că l-am ciobit eu, că am mai permis și altucuiva să pună umărul la treabă, că pentru a clădi mai întâi trebuie să distrugi, e partea a doua. Dar n-am mai fost așa pierdută de prea mult. Și încet, încet se așează lucrurile. Doar că, reinventându-mă, nu voi mai permite nimic. Nimănui nimic.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s