*

ploua
când plouă ies prima să mă vadă
cum sar copacii (ca odinioară pârleazul
să nimeresc în grădina nașei cila
de unde să mușc cu poftă din merele golden)
târziu,
după ce lemnele putreziseră
cu mâinile desprinse de trup
te-am văzut în iarba înaltă
cădeai cumva în tine însuți
carnea îți înghițea ochii
(de frică
rodeam varul de pe pereți)
și apoi,
cu atâta durere se făcu dimineață

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s